Deficiența Glut1 este o afecțiune genetică rară care afectează metabolismul creierului. Responsabilă de apariția afecțiunii este mutația genei SLC2A1, care reglează proteina transportor de glucoză de tip 1 (Glut1). Această proteină este principalul transportator al glucozei prin bariera hemato-encefalică la creier.
Transportul afectat al glucozei (sursa primară de energie) asociat cu Deficiența Glut1 generează o criză energetică în creier și adesea duce la convulsii, tulburări de vorbire și de mișcare și întârzieri de dezvoltare.
Însă nu toți pacienții prezintă toate simptomele, în special cei care prezintă fenotipuri mai ușoare.
Există o mare variație a simptomelor, pe un spectru larg, atât în ceea ce privește combinația, cât și severitatea simptomelor de la un pacient la altul. Simptomele pot varia la persoanele afectate din cadrul aceleiași familii, la pacienți diferiți dar care prezintă aceeași mutație a genei SLC2A1, și mai mult, se pot schimba și evolua la același pacient în decursul timpului.
Simptomele și răspunsul la tratament se pot schimba în timp. Studiile retrospective de istorie naturală au arătat că, în general, convulsiile se îmbunătățesc la vârsta adultă însă tulburările de mișcare devin mai pronunțate. Pubertatea aduce adesea modificări ale simptomelor.
Aproximativ 90% dintre persoanele afectate au o formă a tulburării denumită sindromul de deficiență GLUT1 comun. Acești pacienți au, în general, convulsii frecvente (epilepsie) începând din primele săptămâni/ luni de viață. Marca acestor convulsii (orice tip de convulsii) este rezistența la medicația anticonvulsivantă.
La nou-născuți, primul semn al tulburării pot fi mișcările involuntare ale cap-ochi (aberrant gaze saccades) care sunt rapide și neregulate și care apar precipitate de foame, temperaturi extreme, episoade de boala acuta, stress. Bebelușii cu sindrom de deficiență GLUT1 obișnuit au o dimensiune normală a capului la naștere, dar creșterea creierului și a craniului este adesea lentă, ceea ce poate duce la o dimensiune anormal de mică a capului (microcefalie).
Aproximativ 10% dintre persoanele cu sindrom de deficiență GLUT1 au o formă a tulburării cunoscută adesea sub numele de sindrom de deficiență GLUT1 non-epileptic, care este de obicei mai puțin severă decât forma comună. Persoanele cu forma non-epileptică nu au convulsii, dar pot avea totuși întârziere în dezvoltare și dizabilitate intelectuală. Majoritatea au probleme de mișcare precum ataxie sau încordare involuntară a diverșilor mușchi (distonie); problemele de mișcare pot fi mai pronunțate decât în forma comună.
Câteva afecțiuni au fost recunoscute a fi variante ale sindromului de deficiență GLUT1. Acestea include:
- coreoatetoza paroxistica cu spasticitate (distonia 9);
- diskinezie și epilepsie induse de efort paroxistic (distonia 18);
- anumite tipuri de epilepsie.
Simptome sugestive observate la mulți pacienți cu deficiență Glut1:
Crize de absență cu debut precoce
Debutează de obicei în primul an de viață, dar uneori și în copilărie; totuși, pacienții suferind de Glut1DS pot reuni in tabloul clinic multe tipuri diferite de convulsii, iar 10 până la 15% nu prezintă nici o convulsie
Tulburări complexe de mișcare
Forme adesea unice și combinații de ataxie, distonie, coree, anomalii de mers. Anomaliile de mișcare sunt mai dificil responsive la dieta cetogenă si devin mai evidente/frecvente in perioada de adult.
Mișcări neobișnuite ochi-cap (aberrant gaze saccades)
Apar de obicei in perioada de sugar sau în copilărie și se rezolvă în copilăria timpurie. Părinții raportează că acesta este adesea primul simptom al sindromuluiș este semn patognomonic pentru afectiune. Simptomul este adesea precipitat de perioadele de foame (se amelioreaza postprandial), temperaturi extreme.
Convulsii/epilepsie rezistente la tratament
Pot apărea la orice vârstă convulsii (crize generalizate, crize focale, absențe) care nu cedeaza la medicație. Chiar dacă unele convulsii remit sub medicație apar alte tipuri de convulsii. Convulsiile patronează simptomele copilariei și se îmbunătățesc/remit cu dietă cetogenă, spre vârsta adultului. Pubertatea poate fi o etapa de reapariție a convulsiilor.
Fluctuația simptomelor
Cel mai adesea foamea, oboseala, căldura, episoadele de boală, anxietatea, entuziasmul sunt factori declanșatori; simptomele se agravează adesea la prima oră dimineața și se pot îmbunătăți după masă.
Simptome neurologice episodice
Pot apărea convulsii, tulburări de mișcare, episoade de hemiplegie, cefalee (dureri de cap), migrene, niveluri fluctuante de energie, confuzie, modificări bruște de dispoziție.
Episoade PED
Distonie/Dischinezie paroxistică indusă de efort intens.
Întârzieri de dezvoltare
Sindromul deficitului de Glut1 are impact global asupra tuturor domeniilor de dezvoltare.
Grade variate de dizabilitate intelectuală
Afecțiunea determină afectare intelectuală în grade variate, un spectru larg de efecte cognitive.
Tulburări complexe de vorbire și limbaj
Limbajul este afectat la aproape toți pacienții cu Glut1 in ceea ce privește articularea, fluența, coordonarea orală motrică, procesarea limbajului.
Alte afecțiuni diagnosticate uneori la pacienții cu Deficiență Glut1:
- ADD sau ADHD
- hemiplegie alternantă a copilăriei
- ataxie
- tulburări din spectrul autismului
- paralizie cerebrală
- distonie
- epilepsie
- anemie hemolitică
- dificultăți de învățare
- microcefalie
- migrene
- opsoclon sau nistagmus