Dieta cetogenă este un tratament non-farmacologic utilizat în scopul obținerii controlului crizelor epileptice la sugarii peste 6 saptămâni, copii și adulți. Are la bază utilizarea de către organism a lipidelor metabolizate în corpi cetonici ca material energetic în locul glucozei.
Dieta cetogenă a fost folosită din timpurile biblice și Evul Mediu sub forma postului pentru tratamentul convulsiilor, însă date de specialitate ale utilizării acesteia în tratamentul epilepsiei au apărut doar în anul 1921 în revista Medical Record.
În alimentația convențională carohidrații (glucide) reprezintă 50% pana la 60% din aportul caloric zilnic și sunt transformați în glucoză care este utilizată de organism ca principala sursă energetică. Organismul poate să asigure glucoza timp de 24-48 de ore fără a consuma alimente, (ex. perioadele de post), dar când nivelurile de glucoză rămân limitate, organismul recurge la metabolismul de rezevă utilizând propriile depozite de grăsimi pentru a își furniza energia. Corpul uman este înzestrat cu acest metabolism de rezervă din timpuri ancestrale. Dieta cetogenă mimează postul, dar diferența față de acesta constă în faptul că organismul nu epuizează propriile depozite de grăsimi, deoarece utilizează lipidele asigurate prin alimentele cetogene ceea ce îi permite sa mențină acest metabolism cetogen pentru perioade lungi de timp.
Dieta cetogenă este o dietă bogată în lipide, moderată în proteine și săracă în carbohidrați. Prin calcularea atentă și personalizată a necesarului nutrițional zilnic al fiecărui copil de către un nutriționist avizat în dieta cetogenă medicală se țintește atăt controlul cât mai bun al bolii epileptice dar și creșterea și dezvoltarea corespunzătoare a organismului.
Dieta cetogenă a devenit cu anii mult mai apetisantă și îmbietoare așa încât provocările legate de aderență din prisma aspectului meselor să se diminueze considerabil și copiii să simtă că au mâncare cât mai “normală”. Este un aspect esențial care asigură succesul pe termen lung. Astfel că, în funcție de necesitățile nutriționale ale copilului, de cofactorii medicali, de obiceiurile culturale, de preferințele alimentare ale micuților și de imaginația parinților se pot selecta atent alimente obișnuite care să alcătuiască mesele zilnice.
Cei mai mulți experți sunt de acord că dieta ar trebui luată în calcul că și opțiune terapeutică în momentul în care boala epileptică este rezistentă la o combinație de două anticonvulsivante, iar pentru unele sindroame epileptice poate chiar mai devreme, sau când efectele adverese ale medicației sunt inacceptabile. Pentru epilepsiile controlate medicamentos și fără efecte adverse dieta nu este necesară.
Aplicarea dietei cetogene nu garantează controlul bolii epileptice pentru toți copiii; o parte dintre pacienți vor renunța la dietă în primul an (chiar după primele luni) fie pentru că nu apare ameliorarea convulsiilor în ciuda dietei corect conduse și aplicate, fie datorită slabei aderențe la dietă, problemelor medicale asociate sau datorită faptului că dieta este prea greu de ținut/susținut sau rezultatele nu sunt pe măsură așteptărilor.
Dieta cetogenă are efecte terapeutice extraordinare, însă nu este un stil de viață pur sau 100% natural. Poate fi privită că o îmbunatățire a modului de alimentație dacă luăm în considerare faptul că se renunță la alimentele procesate, semipreparate, la “junk food”, la alimentele de tip fast food, la dulciurile raffinate cu conținut ridicat de zahăr. Dieta este un tratament, are indicații și contraindicații, prezintă efecte adverse, riscuri și poate fi chiar fatală dacă nu este condusă corespunzător. Cu siguranță dieta aduce o imensă modificare în viața unei familii, atăt pentru membrii care mănâncă convențional cât mai ales pentru copilul aflat pe dietă cetogenă. Unele familii aleg să mănânce separat, altele au mese comune dar fac copilul să se simță special sau diferit subliniind faptul că este pe dietă, alte familii își schimbă în totalitate obiceiurile alimentare trecând la alimentația cetogenă din solidaritate cu cel mic. Constanta trebuie să rămână colaborarea familiei cu echipa medicală pentru a pune în balanță dificultățile dietei, medicația anticonvulsivantă cu efectele ei adeverse și boala epileptică, pentru a asigura ceea ce este mai bine pentru fiecare copil.
”Dieta va controla crizele în totalitate?” Din păcate doar 1 din 10 copii tratați cu dieta cetogenă va rămâne fără crize. Aproximativ jumătate dintre copii nu vor obține suficiente rezultate din aplicarea dietei pentru a continua. Totuși dieta merită a fi încercată în cazurile care au indicație, și poate oricând să fie oprită în cazul în care se dovedește prea dificilă sau nu are eficiența scontată.
”Dieta cetogenă ne va ajuta la renunțarea la medicamentele anticonvulsivante toxice, cu efecte adverse, pentru care unele nici nu au indicație sa fie administrate copiilor”. Deși este cel mai de dorit, realitatea nu este la fel pentru toți copiii. Scopul principal este controlul crizelor, chiar dacă aceasta înseamna o combinație între dietă si medicație. Doar medicul are pregătirea necesară să scadă sau să stopeze un medicament!!
”Putem ține dieta pentru o durată de câteva săptămâni iar apoi dacă nu funcționează, putem oricând trece înapoi pe medicație”. La inițierea dietei familiei i se cere un angajament pentru trei luni. Este o perioadă necesară pentru a permite ajustarea corespunzătoare de finețe a dietei, găsirea necesarului optim de calorii, tatonarea alimentelor cele mai potrivite, numărul ideal de mese și gustări și spațierea acestora pe parcursul zilei, obișnuirea tuturor membrilor familiei cu noile modificări. Angajamentul și eforturile atât ale familiei cât si al echipei medicale merita o șansă corespunzătoare pentru reușită.
Dieta cetogenă nu este lipsită de efecte secundare. Cele mai importante sunt absența creșterii în greutate, încetinirea creșterii și dezvoltării globale, profil lipidic modificat (cu creșterea colesterolului), constipație, litiază renală și acidoză. Cu o monitorizare atentă acestea sunt reversibile și tratabile fără a necesita întreruperea dietei.
Mesaje cheie despre dieta cetogenă:
- Dieta cetogenă nu este o opțiune pentru toți pacienții.
- Dieta se poate iniția cu o perioadă de post, însă de actualitate este inițierea graduală pornind de la o rație cetogena mică și ajustare/creștere în funcție de nevoile copilului.
- Se preferă ca dieta să fie inițiată într-o unitate spitalicească (centru de dieta cetogenă), sub monitorizarea unei echipe medicale formate din neurolog pediatru și nutriționist.
- Informarea temeinică despre dietă și pregătirea psihică sunt esențiale înainte de a începe dieta cetogenă. Compoziția și cantitatea meselor se schimbă semnificativ odată cu dieta, aspect care poate avea un impact sufletesc important asupra pacientului și a părintelui.
- Dieta pare mult mai grea decât este în realitate. Încrederea și documentarea pot face lucrurile mult mai ușoare.
- Baza esențială în dieta cetogenă o constituie cântarirea alimentelor. În formele mai restrictive ale dietei se vor cântări toate alimentele, iar în cele mai permisive doar anumite alimente. Comunicarea cu nutriționistul este vitală!!
- Monitorizarea periodică prin măsuratori și analize biochimice, precum și evaluarea efectelor secundare ale dietei este esențială.
- Acceptarea faptului că GRĂSIMILE sunt aliatul cheie și soluția noastră în dietă este un pas important. Grăsimile devin sursa de energie a organismului și trebuie să se asigure în cantitate optimă, pentru că altfel poate să apară scăderea ponderală de nedorit. Grăsimile nu trebuie privite ca nesănătoase prin comparație cu zahărul sau carbohidrații rafinați. Lipidele (unt, friscă, uleiuri sănatoase, smântână grasă) pot fi incluse în dieta cetogenă în sosuri, creme, ciocolată, dressinguri. La acestea se adaugă formulele speciale cu conținut ridicat de lipide adresate dietei.
- Dieta cetogena este restrictivă în GLUCIDE (CARBOHIDRAȚI), fie că sunt dulciuri rafinate cu conținut ridicat de zahăr, băuturi dulci, sucuri de fructe sau îndulcite cu zahăr, miere, fie că sunt carbohidrați ce conțin amidon precum fulgii din cerealele, orezul, cartofii, pastele, pâinea și alte produse de panificație. Principala sursă de carbohidrați sunt legumele și fructele de pădure.
- Pentru consumul de PROTEINE moderație este cuvântul în dieta cetogenă fie că provin din carne, pește, ouă sau brânzeturi. Sunt pemise cantităti mai indulgente de proteine în formele modificate ale dietei, dar în formele clasice proteinele se cântăresc și acestea strict.
- Este necesară o atitudine realistă când se începe dieta. Controlul convulsiilor cu ajutorul exclusiv al dietei și retragerea medicației sunt ținte dificil de atins și se aplică doar anumitor cazuri. În cele mai multe cazuri combinația între dietă și medicație pentru rezolvarea crizelor sau pentru îmbunătățirea cognitivă și creșterea calitații vieții micilor pacienți sunt motive întemeiate pentru a urma dieta cetogenă în cazurile la care există recomandare medicală.
Referințe:
- Ketogenic diets. Treatments for Epilepsy and other Disorders. Fifth edition
Eric H. Kossoff, John M. Freeman, Zahava Turner, James E. Rubenstein - https://www.matthewsfriends.org/keto-therapies/keto-introduction/
- Optimal clinical management of children receiving dietary therapies for epilepsy: Updated recommendations of the International Ketogenic Diet Study Group.
Eric H Kossoff , Beth A Zupec-Kania , Stéphane Auvin , Karen R Ballaban-Gil , et al. Epilepsia Open. 2018 May 21;3(2):175-192